Lupta pentru scaunul lui Macron

Politica Uniunii Europene, Politică Europa

Redactor: Eliza Ene

Grafică: Anca Lazăr

Electoratul francez are, ca de obicei, și anul acesta, luxul de alege dintre un număr de 12 candidați de toate orientările, de la extrema stângă la extrema dreaptă, pentru primul tur de scrutin prezidențial din 10 aprilie.

     Dacă va fi reales, Macron va deveni primul președinte francez din ultimele două decenii care obține al doilea mandat. Macron intră în cursa prezidenţială cu doar aproximativ o lună înainte de primul tur al alegerilor din 10 aprilie. Sondajele de opinie îl dau favorit pentru câştigarea unei competiţii în care mai mulţi adversari de stânga şi de dreapta fragmentează votul.

Care sunt candidații favoriți ai francezilor?

     Conservatoarea Valerie Pecresse are cele mai mari şanse să ajungă în turul doi al alegerilor prezidenţiale din Franţa pentru un duel final, în aprilie 2022, cu preşedintele în exerciţiu, progresistul Emmanuel Macron, arată un nou sondaj. Valerie Pecresse, care a câştigat la începutul acestei luni nominalizarea partidului Republicanii, este creditată cu 17% în intenţiile de vot din turul întâi, cu 8% mai puţin decât Emmanuel Macron. Pecresse cunoaşte un avans de zece la sută în sondaje în doar două luni. 

     Polemistul Eric Zemmour, cu opinii de extremă dreaptă, a coborât la 14,5% în intenţiile de vot, faţă de 16% în octombrie. Acest pronostic îl plasează la egalitate cu Marine Le Pen, preşedinta partidului Adunarea Naţională (fostul Front Naţional, de extremă dreapta), care a înregistrat un regres similar, notează Reuters.

Cu cine se luptă Macron?

Marine Le Pen

      Candidatul de dreapta al Frontului Naţional la preşedinţie, Marine Le Pen, a promis că va scoate Franţa din NATO dacă va câştiga alegerile prezidenţiale, într-un discurs ţinut în faţa alegătorilor din Reims. Potrivit lui Marine Le Pen, Franţa trebuie să se retragă din blocurile militare şi să îşi protejeze propriile interese.

     “Ne vom retrage din Comandamentul Comun al NATO, astfel încât să nu mai putem fi târâţi în conflictele altora”, a spus Le Pen. “În această lume, ţara noastră trebuie să aibă o voce puternică. Francofonia, în special în Africa, trebuie să fie unul dintre vectorii de influenţă”. Marine Le Pen a avut un discurs dur şi faţă de migraţie. “Este la latitudinea francezilor să decidă cine populează Franţa. Depinde de francezi să spună cine poate deveni francez.”

Éric Zemmour 

     Deși Le Pen rămâne la aceeași retorică populistă, anti-imigranți și anti-Uniunea Europeană, pe care a folosit-o și în alegerile din 2017, de data aceasta ea va avea un noi adversar din dreapta.

     Éric Zemmour, editorialist şi vedetă de televiziune, cunoscut pentru luările sale  de poziție extreme şi limbajul critic împotriva imigraţiei, a feminismului sau a islamului, fost condamnat de două ori din cauza discursurilor care instigau la ură, va candida și el la alegerile prezidențiale din anul acesta, împărțind astfel electoratul de dreapta. El este una dintre acele voci rare pe care Franţa le scoate de la bun început în momentele sale istorice cele mai complexe pentru a găsi soluţia ieşirii din impas. Ca retorică, Zemmour pare să meargă tot pe drumul pavat de Trump, al nostalgiei după vremuri glorioase. Nu se sfiește însă să spună că-l admiră și pe Trump și într-o declarație publică s-a și asemănat cu fostul președinte american, adăugând că vrea să reușească și el să ”aducă împreună clasa muncitoare cu burghezimea patriotică”.

     ”Ăsta e visul meu de 20 de ani”, a spus Zemmour.

     Atât Trump, cât și Zemmour apelează într-un mod emoțional la nostalgia vremurilor apuse, dar Eric Zemmour are acel talent în plus de a vorbi în numele unei republici care pare pierdută în faţa avalanşei de solicitări religioase, socio-economice şi, cum spune el, în faţa asaltului aproape final pe care îl dau stângiştii.

Valérie Pécresse 

     Conform BBC, un alt candidat care prezintă un pericol la adresa lui Emmanuel Macron, este Valérie Pécresse, candidată a partidului Republican. 

     “Vreau să aduc o nouă speranţă, cea a unei noi Franţe pe care trebuie să o reconstruim împreună”, a spus Valérie Pécresse în deshiderea discursului său. 

     Considerând că Franţa „se află la o răscruce de drumuri”, candidata republicanilor şi-a prezentat propunerile în materie de imigraţie şi şi-a asumat o politică fermă de „zero vize” şi de frontiere intens „controlate”. Valérie Pécresse a vorbit şi despre o descentralizare a Franţei, ce ar duce la o scădere a influenţei pe care Parisul o exercită asupra ţării. Ea s-a angajat să „pună capăt acestei preşedinţii verticale care dispreţuieşte teritoriile”. 

     Fără a-i numi pe Zemmour sau Le Pen, Pécresse a spus mulţimii: „Extremiştii vă mint. Refuzaţi veninul nostalgiei lor. Nu lăsaţi furia şi frica să învingă”.

Realegerea lui Macron, o mai mare influenţă a Franţei în relaţiile cu România?”

     „Există patru candidaţi mari și lați: candidata Dreptei, care abia a intrat în cursă, ăştia doi- naţionaliştii, suveraniștii – şi Macron. Există şi scenariul în care Macron poate să nu intre în turul 2, inclusiv asta se vehiculează astăzi. Nu are resurse de creştere. Proiectele mari pe care ar fi vrut să le implementeze nu a reuşit să le implementeze, pe motiv de COVID, de criză, iar anul viitor el speră că prin acest prestigiu pe care el îl va purta numele Franţei, de şef rotativ al Comisie Europene – un fel de Viorica Dancila a vremurilor apuse… Asta e situația acolo. Revenind la România şi la importanţa alegerilor din Franţa, dacă Macron negociază în continuare, s-ar putea ca o realegere a lui să însemne şi o mai mare influenţă a Franţei în relaţiile cu România. Am aceste informaţii. În rest, noi nu avem legături cu restul candidaţilor”, a spus Cozmin Gușă, în emisiunea “Deferiți mass-media”, la DCNews TV.

Pe plan extern

     Războiul din Ucraina a bulversat deja campania electorală, complicând intrarea lui Macron în cursă. Doi contracandidaţi de extremă dreapta care au avut rezultate bune în sondaje trebuie să îşi explice poziţia lor pro-Rusia şi pro-Putin de până acum.

     Cu Macron în fruntea eforturilor europene de a asigura o încetare a focului şi o rezolvare paşnică a conflictului din Ucraina, se pare că va fi o campanie cu mai puţine mitinguri ale preşedintelui în exerciţiu şi cu un accent neobişnuit pe politica externă.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s