„Studenții” din Afganistan

Politică simplificată, Probleme sociale

Redactor: Daria Anghel

Telefonul vibrează uitat pe birou. Notificarea din partea aplicației de tip „Upday News” se strecoară undeva în partea de sus a ecranului. Afganistanul a fost luat cu asalt de către talibani.”

***

Te așezi pe canapea, deblochezi telefonul și dai scroll pe una dintre rețelele de socializare; vezi un titlu de știre scris cu litere îngroșate: „Talibanii au ucis o femeie care nu purta burka”. 

***

Televizorul ce rulează în fundal, doar ca să-ți dea impresia că nu ești singur, prezintă imagini cu ce se întâmplă în Afganistan. Nu îți este destul de clar dacă pozele sunt, de fapt, reale, sau dacă sunt luate dintr-un joc tip Counter Strike

***

Situația în care se află acum Afganistanul a șocat și continuă să șocheze oameni din toată lumea. Deși marile puteri se așteptau la o astfel de intervenție din partea talibanilor, nu se așteptau la ceva atât de rapid.  Totuși, cine sunt aceștia pe care i-am tot menționat și despre care se vorbește atât de mult în ultima vreme în mass-media? 

Cu siguranță ați auzit despre grupări teroriste măcar o dată; fie de la doamna tunsă scurt, care se întâmplă să fie și profesoară de istorie, fie din alte surse. Un lucru important de punctat este totuși modul în care se formează și motivul din spate. În urma studiilor psihologice din spatele terorismului s-a descoperit faptul că foarte rar oamenii iau decizia conștientă de a face parte dintr-o astfel de organizație. Astfel, cea mai mare implicare în terorism a rezultat din expunerea graduală a anumitor persoane la un comportament și un mod de socializare extrem. După cum afirmă unii specialişti în domeniu, motivul pentru care astfel de grupări se formează îl reprezintă ideologia comună pe care o împărtășesc, dar pot fi și alte varii cazuri.

Revenind la „ora de istorie”… Talibanul este o organizație teroristă asociată cu Afganistanul. Numele acesteia este de asemenea un cuvânt împrumutat din arabă, care în limba pashto înseamnă „studenți”. Gruparea s-a format propriu-zis în anul 1979, în urma invadării Afganistanului de către URSS. Bineînțeles că un sistem politic comunist apărut de nicăieri, care le dă peste cap, în definitiv, tot ce înseamnă cultura nu le-a convenit, așa că cetățenii au pornit un război împotriva sovieticilor. Primii care au început războiul contra URSS se numeau „Mujahideen”, care în arabă înseamnă „Apărătorii credinței” și care joacă un rol important în istoria talibanilor. 

Pe măsură ce Afganistanul și URSS se luptau, cetățenii deveneau din ce în ce mai afectați de violență și de vărsarea de sânge din jurul lor. Astfel, femei și copii au părăsit țara, majoritatea îndreptându-se către Pakistan. Din cauza faptului că erau săraci, singura cale de scăpare pentru tinerii bărbați și pentru copii a fost să meargă să învețe în școlile religioase islamice numite „madrasa”. Atunci a fost momentul cand ISI, prima agenție de informații din Pakistan, și-a dat seama cum poate folosi contextul în care se aflau în favoarea lor. 

În 1994, ISI începea să-i antreneze pe tinerii imigranți din școlile religioase în tactici de luptă și în forme radicale ale islamului. De ce este relevant? Pentru că „picturile rupestre”, originile talibanilor acolo au apărut. 

După ce ruşii s-au retras, la conducere a ajuns guvernul mujahideen, dar acesta nu a rezistat prea mult, din cauza unui război civil (dar nu vă imaginați că seamănă cu cel dintre Căpitanul America și Iron Man). Astfel, în 1994 talibanii au intrat în peisaj, iar în 1996 au pus monopol atât pe capitala Afganistanului, Kabul, cât și pe multe alte zone din țară. Din acel moment, s-a instaurat conducerea talibanilor asupra Afganistanului. Dintr-un anumit punct de vedere, talibanii au reprezentat stabilitate (prin existența unui guvern) pentru poporul lor după ani sângeroşi de război, în care nu a existat niciun conducător, dar urmau un set de legi numite „sharia” în care, în cele mai multe cazuri, încălcau drepturile omului, dar cu precădere pe cele ale femeilor. Pe lângă faptul că pedeapsa capitală și amputarea anumitor părți ale corpului puteau fi aplicate în funcție de crimele săvârșite, femeile nu au dreptul la libera exprimare, la educație și erau pedepsite dacă nu purtau pe față burqa. 

Din punct de vedere religios, în perioada în care talibanii erau la conducere, deobandismul, un fel de secta a islamismului, a fost „îmbrățișat ”. Această religie se întâlnea mai ales în Pakistan, unde tinerii erau nevoiți să o urmeze dacă învățau în cadrul unei școli  madrasa. 

După atacul de la 11 septembrie 2001, talibanii, fiind apărători ai lui Osama bin Laden, au fost luați cu asalt de către americani. Deși o parte dintre talibani au fost omorâți, mulți dintre ei au reușit să scape, mergând în Pakistan și apelând la ajutorul ISI, care a format organizația în 1994.

Acum, aruncând o privire în istoricul talibanilor (se pare că au uitat să intre pe incognito), înțelegem, de fapt, de ce totul s-a mișcat atât de repede. Talibanii nu au dispărut cu adevărat niciodată din peisaj, ci doar au așteptat să iasă din umbră la momentul oportun; „umbra” a țărilor vecine și a altor zone din Afganistan în care s-au ascuns.

Cum au reușit să rămână de-a lungul anilor atât de puternici? Un răspuns la care sigur te-ai gândit dacă ai văzut destule filme cu Al Pacino: și-au asigurat veniturile pentru cumpărarea de arme făcând trafic de opioide din maci pe care îi cultivau în mod ilicit. În prezent, Afganistanul deține mai mult de 80% din producția de opiu din lume și reprezintă mai mult de 11% din economia țării.  

      ***

Ca un semn al exclamării (evidențiat cu galben neon), mi-ar plăcea să abordez un aspect care ridică semne de întrebare din punct de vedere moral asupra situației din Afghanistan. 

America a făcut investiții de miliarde de dolari în statul afgan din momentul în care au adus un nou guvern in 2001, astfel ei au investit: aproximativ 80 de miliarde în Fondul Forțelor de Securitate, aproximativ 10 miliarde în campania anti-drog, 1,5 miliarde în ambasada americană, 174 de milioane de dolari în drone care să ajute armata în misiunile sale, mai mult de 800 de milioane, sau poate chiar miliarde de atunci, așa cum spune revista Forbes, în campania “Respectă femeile”. În urma acestor investiții, și nu numai, nu s-a văzut nicio schimbare majoră în Afghanistan, exceptând campania care a redat femeilor drepturile pe care ar fi trebuit să le aibă încă de la început.  Ce înseamnă asta?

Lăsând motivul corupției la o parte, s-a putut observa destul de limpede faptul că cetățenii Afganistanului nu au îmbrățișat impunerea punctului de vedere american asupra statului lor. Culturile mult prea diferite, modul de viață, ideologiile și principiile nu au funcționat încă de la bun început.

Dacă privim dintr-o altă perspectivă, Afghanistanul, sub conducerea talibanilor, se întoarce la vechile sale valori culturale și își recapătă modul de viață pe care, din anumite puncte de vedere, americanii au încercat să-l schimbe cu atâta ardoare.

Astfel, în încheiere, revin cu o dilemă la care se poate răspunde doar subiectiv: ai crede că este „mai etic” să dai peste cap modul de viață, cultura și istoria unui întreg popor pentru a-l proteja într-o oarecare măsură sau îl lași să își păstreze valorile, dar să suporte consecințele în urma acțiunilor sale… 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s