Proiecția politicii asupra secolului XXI

Politică simplificată

Text – Ștefania Țenescu

Grafică – Antonia Drăgan

Tehnoredacție – Daniela Dobre

Controversă, critică, putere, războaie- acestea ar fi câteva cuvinte ce pot descrie politica. Încă din cele mai vechi timpuri, această artă de a conduce lumea a reprezentat o plasă de uneltiri mai mult sau mai puțin benefice populației, ce a întreținut o dezvoltare continuă a societății. 

Stâlpii de discuție politici din zilele noastre susțin 2 teme dezbătute cu înverșunare: CAPITALISM VERSUS SOCIALISM- două sisteme economice și culturale cu rădăcini adânc implementate de-a lungul istoriei. Niște giganți care au modelat cursul de dezvoltare al multor națiuni și care nu au găsit încă un punct stabil pentru bunăstarea colectivă, din punct de vedere economic, social și cultural. 

Secolul 21 se află într-o schimbare continuă și rapidă, în care noțiunea timpului poate fi cu greu stabilită. Orice lucru măreț se poate prăbuși în câteva clipe, la fel de repede precum a apărut, iar traiectoria viitorului reprezintă o linie mult prea vagă pentru a ne încrede în ea. Deși capitalismul este preponderent în lumea întreagă, acesta începe să se fisureze încetul cu încetul, iar, prin urmare, orice strop de îndoială poate reprezenta începutul sfârșitului. Generația tânără, mințile ce au crescut alături de tehnologie și informație, a căpătat o voce zguduitoare. Șoapte și idei au luat forma protestelor, a frământărilor ce s-au acumulat de-a lungul timpului. Socialismul se află acum pe buzele multor tineri. După un secol în care a fost stigmatizat prin asocierea cu nemilosul comunism și caracterul distructiv al acestuia, socialismul a luat un nou avânt în scară politică. Până și cetățenii Statelor Unite ale Americii, odată cunoscuți pentru celebra “panică roșie” și confruntarea acidă cu rușii din Războiul Rece, au început să acorde o atenție sporită acestuia. Odată și cu candidatura lui Sanders Bernie, în 2017, și simpatia acestuia pentru socialismul democratic, statisticile favorabile neo-liberalismului au început să fie ușor amenințate. Cu toate că nu a răsturnat  opoziția dreaptă, socialismul a avut o creștere semnificativă, dat fiind faptul că de curând ieșise de sub marja de subiect tabu în înclinațiile politice.

Pentru o percepție mai clară și mai concretă a confruntărilor celor două sisteme, este necesară o scurtă privire asupra aspectelor de “capitalism” și “socialism”.  

Capitalismul este un sistem economic care se distinge prin proprietatea privată asupra factorilor de producție, precum și prin urmărirea profitului, în general pe o piață competitivă. Astfel, fiecare persoană are dreptul la o proprietate și bunuri personale private, în detrimentul efortului pe care îl depune pentru a le achiziționa. Conceptul subliniază faptul că este în natura umană ca indivizii să nu acorde o atenție sporită succesului, decât dacă sunt forțați. Asumarea riscului și motivația de a ne depăși condiția materială sunt niște factori ce trebuie declanșați de forțe externe. A fost creată piața liberă, un loc dominat atât de putere, cât și de sacrificii. Deși aparențele par îmbietoare, fiind o luptă aprigă în inovarea nevoilor și plăcerilor clienților, adevărul poate fi îndoielnic. Setea crâncenă pentru profit reprezintă, de fapt, calea pe care se dezvoltă multe companii. O industrie măreață a luat naștere, cuprinzând o bună parte din viețile a numeroși oameni. Fie angajați, fie clienți, cu toții suntem blocați într-o buclă nefastă a scopurilor puțin binevoitoare a celor ce se află în vârful tropic al afacerilor. 

Marile corporații specializate, dar și producția masivă ce a condus la consumerism sunt factorii adesea dezbătuți în lumea capitalismului.

Într-o oarecare măsură, consumerismul ocupă un loc esențial în definirea capitalismului. Acesta reprezintă motorul economiei moderne, ce a propulsat inflația mondială la un nivel de neatins în istorie. Odată ce revoluția industrială a întâlnit apogeul în secolul IXX, consumerismul și-a făcut curând simțită prezența, având un impact puternic în economia anilor ‘20, printr-o abundență surprinzătoare a tuturor claselor sociale. Cu toate acestea, noua prosperitate economică și nedirecționarea corespunzătoare a acesteia a condus la supraproducție, fiind unul dintre factorii majori ce au stimulat cea mai mare criză economică mondială din istorie (1929-1933). În continuare, consumerismul dirijează normele sociale și economice. Propulsat de industria publicitară ce alimentează și manipulează cheltuielile cumpărătorului, acesta reprezintă deja o normalitate în cotidianul secolului 21. 

Totodată, specializarea job-urilor a avut un impact puternic în evoluția capitalismului. Specializarea este legată de un alt concept, diviziunea muncii, discutat în mare măsură de Adam Smith, economistul scoțian din secolul al XVIII-lea și autor al cărții „The Wealth of Nation”. Smith a ilustrat beneficiile specializării și ale diviziunii muncii prin descrierea unei fabrici de ace, în care fiecare lucrător îndeplinește o singură sarcină specializată. Metoda de specializare a locurilor de muncă implică descompunerea unei sarcini la cel mai scăzut nivel și proiectarea sarcinii în jurul fiecărei părți. Acest lucru creează specializare, expertiză și calitate îmbunătățită. Pe baza acestei formule, au luat naștere industriile moderne. Pe langa profitul și eficacitatea producției substanțial resimțite, au fost create și numeroase locuri de muncă.  Diviziunea muncii este atât de comună în societatea noastră, încât de multe ori îi luăm beneficiile pentru sine și uităm de urmările dăunătoare. Adeseori, în multinaționalele ce împânzesc globul, angajații se află într-un proces continuu și monoton. Scopul pe care fiecare om îl are într-o companie se pierde în procesul îndelungat al producției. Oamenii se simt nemotivați și neîmpliniți, fiind doar mici componente ce pot fi cu ușurință înlocuite. Instabilitatea și nesatisfacerea locului de muncă au devenit niște probleme adesea întâlnite, ce au condus la depresie, anxietate și chiar la scurtarea vieții.

În schimb, socialismul reprezintă o gamă de sisteme economice și sociale caracterizate prin proprietatea socială a lucrătorilor și controlul asupra mijloacelor de producție, precum și ideologiile politice, teoriile și mișcările care au ca scop să le implementeze. Astfel e consolidat conceptul că fiecărui om îi este destinat necesarul unei vieți stabile și împlinite, indiferent de efortul depus pentru a-l obține, totul fiind administrat și monitorizat de către stat. Deși moral reprezintă un drept fundamental, economic poate fi cu adevărat o catastrofă. Orice națiune bazată pe teoria socialismului nu poate supraviețui, așa că acei conducători ce au adoptat-o de-a lungul istoriei… au modelat-o și transformat-o într-un regim de teroare. URSS, Cuba, Coreea de Nord; acestea sunt unele dintre statele cunoscute pentru tirania impusă populației, unde drepturile omului s-au evaporat mult, lăsând locul unei dictaturi nemiloase, clădite pe principii socialist marxiste. Astfel, sistemul politic a căpătat un renume negativ și, prin urmare, folosirea acestuia a scăzut drastic în întreaga lume. 

Cu toate acestea, mulți aderă din nou la principiile sale. După ani și ani de capitalism impus de către numeroase guverne, socialismul pare a fi o gura de aer proaspăt, ce poate aduce o schimbare pozitivă. Un element pragmatic ce stimulează admiratia crescândă a oamenilor este acela că țările scandinave sunt adesea confundate ca fiind socialiste. Educația, sănâtatea, cât și piața economică se afla la un nivel impresionant, în comparație cu alte națiuni, fapt ce le-a propulsat faima în lume. Anti-capitaliștii și cei ce-și doresc o schimbare, consideră că aderarea la un nou sistem politic este soluția salvatoare, cheia către o viață mai bună. Spre mirarea, poate chiar dezamăgirea multora, țările nordice sunt, de fapt, socialist democratice, termen care susține conducerea economică și socială prin echilibrarea principiilor capitaliste și socialiste. Astfel, niciun sistem nu este eliminat, ci contribuie cu efectele proprii pozitive la conducerea țării.

De-a lungul vremii, ambele politici și-au lăsat amprenta în cărțile de istorie, prezentând concret rezultatele evoluțiilor sale în destinul națiunilor. Fiecare a demonstrat ce consecințe pot apărea, ambele sisteme fiind corupte, fie prin libertatea prea mare acordată, fie prin guvern, dar și ce contribuții revoluționare au adus, contribuții care au marcat puternic trecutul întregii lumi.

Cu toate că viitorul politic mondial este forțat să se încline într-o parte sau cealaltă, cheia succesului poate consta în formarea unui sistem care să adopte atât valori morale corecte, cât și economice, pentru o dezvoltare prosperă, continuă și benefică a întregii populații.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s