Lumea ascunsă a gheișelor.

Cultură

Text – Eliza Ene

Grafică – Miruna Vasile

Tehnoredactare – Andrei Nicula

Cine sunt faimoasele femei cu fața albă din Japonia?

Ce este o gheișă? 

Printre cele mai cunoscute simboluri ale culturii japoneze din toate timpurile se află cu siguranță gheișele, povestea lor fiind învăluită timp de secole în mister și controverse. Chiar și astăzi, în secolul XXI, lumea gheișelor rămâne încă necunoscută. Artiste, dansatoare și poete respectate, gheișele au fost văzute drept femei ușoare, dispuse să satisfacă dorințele soldaților americani care ocupau Japonia după al doilea război mondial. Și totuși, lumea gheișelor a însemnat mult mai mult. 

Vrem fete geisha”. În 1945 acest strigăt umplea străzile Japoniei, ocupată de soldații americani dornici de distracție și cu mințile încețoșate de băutură. Ce doreau cu adevărat acești bărbați era să obțină o întrevedere cu o fată dornică să li se ofere în schimbul unei sume modice. Aceasta era în mintea americanilor de atunci, și a multor persoane din prezent, viziunea despre ce era o gheișă.

  În realitate, termenul de gheișă înseamnă artistă. Când au apărut în orașele mari din Japonia, gheișele erau de fapt bărbați. Oameni talentați care lucrau în bordeluri și aveau drept scop distrarea publicului. Erau dansatori, muzicieni și chiar pictori. 

La începutul secolului XIX, rolul a început să fie preluat de femei. Le era strict interzis să părăsească încăperea alături de clienți. Scopul lor era doar de a-i distra în timp ce aceștia așteptau curtezanele. Astfel, rolul gheișei, așa cum a fost conceput inițial și așa cum era practicat la scară largă, era de a satisface latura și curiozitățile artistice.

Instruirea unei gheișe era amplă și îndelungată, începând chiar de la vârste fragede de doar 6-7 ani. Acestea învățau să cânte la instrumente muzicale, să compună poeme, să execute dansuri complexe încărcate de o simbolistică profundă, dar cel mai important, să întrețină o atmosferă plăcută. Mai mult, aceste femei erau instruite să reprezinte culmea feminității. Erau învățate să pășească elegant, grațios, purtând kimono-uri și ținându-și echilibrul pe încălțări cu platformă.

În cele din urmă curtezanele au preluat aspectul distins al gheișelor, cu toate veșmintele și machiajul specific, încercând să ofere clienților o versiune mai ieftină a lucrurilor de care s-ar fi putut bucura în palatele din orașele mari, unde erau adevăratele gheișe. Tot acest efort deoarece mulți dintre bărbații care vizitau bordelurile priveau gheișele ca pe o atracție la fel de mare ca femeile ușoare în sine. 

Gheișele nu au protestat vehement atunci când meseria lor a fost percepută greșit. Pentru multe, protestele publice erau mult sub demnitatea lor. Astfel, tot ce le-a rămas de făcut a fost să privească cum imaginea lor, pentru care au muncit decenii întregi, a fost năruită încetul cu încetul.

În prezent încă mai există gheișe, însă foarte puține. Numărul lor a scăzut semnificativ pe parcursul secolului trecut, ajungând ca în Japonia să se mai găsească doar 1500 de astfel de femei.

Istoria lor este una îndelungată care merită o atenție mult mai mare decât îi este oferită, acestea reprezentând un simbol al orientului, al feminității și al artei. 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s