Iordania: intrigă în familia regală

Politică simplificată

Text: Ana-Maria Ciolac, Grafică: Mara Săvescu

În ultima vreme, atenția ne-a fost captată de evenimentele din cadrul familiei regale britanice. Dar în timp ce intrigile dintre Meghan Markle și Casa Regală ocupau prima pagină a revistelor și ziarelor, o poveste la fel de complicată și interesantă se țese la mii de kilometri depărtare, în Orientul Mijlociu. 

Regatul Hașemit al Iordaniei este un stat arabo-islamic situat în Asia de vest, pe malul Mării Moarte. În cadrul acestei monarhii constituționale, regele Abdullah al II-lea este cel mai puternic om, fiind șef de stat, precum și comandant suprem al armatei. Urcarea lui la tron a fost însă bruscă și neașteptată, întrucât nu el trebuia să preia controlul statului, ci unchiul lui. 

Totul a început în 1999, când regele Hussein a decis să îi retragă fratelui său titlul de prinț moștenitor al coroanei, numindu-l în schimb succesor la tron pe fiul din a doua căsnicie, Abdullah. Pe patul de moarte, Hussein i-a cerut lui Abdullah să îl numească viitor prinț, moștenitor pe Hamzah, fiul lui din a patra căsnicie. Multe voci din acea perioada susțin ca Hamzah, în vârstă de 18 ani, a fost întotdeauna fiul preferat al lui Hussein, și că el ar fi fost ales drept moștenitor dacă nu era atât de tânăr. De asemenea, mama lui Hamzah, Noor, ar fi avut o influență considerabilă asupra alegerilor soțului ei. Putem deduce, deci, faptul că șirul de schimbări în linia moștenitorilor la tron a fost înfăptuită pentru a-i da mezinului familiei o șansă de a fi rege. 

În mitologia greacă, titanul Cronos este cunoscut drept apogeul ipocriziei. Tatăl lui și-a întemnițat două treimi dintre copii, din simplul fapt că nu îi plăcea aspectul lor fizic. Cronos a reușit să pună capăt tiraniei și să își salveze frații, însă, când a urcat pe tron, frica de a fi și el răsturnat i-a otrăvit inima, determinându-l să își înghită odraslele de vii. Această legendă poate constitui o analogie pentru faptele lui Abdullah, care, la început, a respectat promisiunea făcută tatălui, numindu-l prinț moștenitor pe fratele lui mai mic. Însă, după doar cinci ani de domnie, istoria s-a repetat, iar Abdullah i-a retras titlul și l-a numit moștenitor pe propriul lui fiu. O amară ironie este și numele fiului lui Abdullah – Hussein. 

Acest moment constituie începutul rivalității dintre cei doi frați, care a fost alimentată de contestații cu privire la legitimitatea lui Abdullah al II-lea ca rege al Iordaniei. Pe lângă circumstanțele îndoielnice care l-au adus pe tron, mulți îi consideră domnia o pângărire a dinastiei Hașemite, deoarece mama lui, Muna, de origine engleză, nu s-a născut în Islam, ci s-a convertit, iar prima limbă a lui Abdullah este engleza, nu araba, acesta petrecându-și anii formativi în Marea Britanie și SUA. 

În Iordania este ilegal să îl vorbești de rău pe rege, așa că multe critici la adresa lui au fost travestite ca fiind țintite către soția lui Abdullah, Rania. Tot mai mulți oameni s-au adunat în spatele lui Hamzah, privindu-l ca fiind regele de drept. Mai mulți cărturari musulmani, ale căror identități rămân anonime, consideră că Hamzah este un “musulman mai autentic” decât regele, deoarece mama lui s-a născut musulmană. 

Acesta a fost doar începutul problemelor cu care se confruntă monarhia iordaniană. În 2011, grupurile tribale au coordonat o mișcare de protest numită Hirak, care cerea guvernului o abordare politică democratică și încetarea corupției. În 2020, situația s-a deteriorat și mai mult odată cu criza economico-sanitară adusă de pandemie. În Iordania, turismul reprezintă una din principalele surse de venit, așa că lockdown-ul a adus grele încercări economice, care, la rândul lor i-au făcut pe Hirakieni să vocifereze și mai mult pe social media. În martie 2020, mai mulți pacienți COVID au murit într-un spital care a rămas fără oxigen, punând paie pe foc și cauzând proteste de stradă, care au culminat cu demisia ministrului sănătății și a directorului spitalului. În 2016, Abdullah a realizat mai multe reforme constituționale cu scopul de a concentra și mai multă putere în mâinile sale. 

Aceste tensiuni s-au acumulat timp de două decenii, până când, pe 3 aprilie 2021, o știre șocantă a făcut înconjurul lumii – prințul Hamzah a fost plasat în arest la domiciliu, iar 20 de oameni au fost arestați ca urmare a unei tentative de coup d’etat. Oficialii iordanieni afirmă că membri ai curții regale, precum și lideri tribali, au fost implicați într-un complot care punea în pericol securitatea națională, fiind ajutați de Arabia Saudită. Hamzah a acuzat guvernul de “incompetență, corupție și nepotism”, refuzând să se supună ordinului de a renunța la social media. Pe data de 7 aprilie, regele Abdullah a făcut o declarație cel puțin dubioasă, afirmând că rivalitatea din familie s-a încheiat, Hamzah aflându-se “în palatul lui, sub protecția mea.” 

Oded Eran, fost ambasador al Israelului în Iordania, declară că: “Este puțin mai mult decât frustrarea prințului, dar mult mai puțin decât un atentat de coup.” Într-adevăr, Hamzah nu beneficiază de sprijinul armatei, ceea ce face imposibil ca el să se afle în fruntea unei lovituri de stat. Totuși, acesta a reprezentat punctul culminant a unei intrigi regale, ce a scos la iveală fundațiile șubrede ale regimului lui Abdullah. Mulți sunt de părere că așa-zisul atentat de coup nu a fost decât un pretext pentru rege de a scăpa de neplăcerile create de fratele lui vitreg, încununând eforturile lui Abdullah de a scăpa de opoziția publică. 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s