Text- Rania Derweesh

Grafică- Maria Cristea

Din foarte multe puncte de vedere, actuala economie globală se bazează pe încrederea oamenilor în instituțiile care ar trebui să promoveze și asigure prosperitate socială. Așadar, economia globală poate fi definită printr-o relație complicată, dar deseori previzibilă, dintre stat și cetățean. În acest sens, moneda fiduciară se sprijină pe principiul de garanție apărată de instituții, nefiind susținută de o marfă fizică sau de o valoare autentică.

Deoarece încrederea oamenilor în capacitatea statelor de a asigura stabilitate este imperativă pentru legitimitatea acestora, responsabilitatea de a interveni în însuși sistemul bancar este justificată. Cu toate acestea, fructificarea și încurajarea economiilor coordonate de pieți libere a limitat într-un mod semnificativ autoritatea statului de a manevra economia, implicit moneda. Desigur, nu putem subestima importanța libertății individuale și a antreprenoriatului. Totuși, observând și analizând principalele probleme economice ale contemporaneității, nu putem fi blamați pentru punerea la îndoială a puterii statului într-o eră a tehnologiei și a globalizării.

Unul dintre principalele motive pentru care mulți se îndoiesc de capacitatea statelor de a garanta stabilitate și echitabilitate este în strânsă legătură cu corporațiile multinaționale și tendința acestora de a profita de libertatea economică. Potrivit multor surse, între $8,7 trilioane și $36 trilioane sunt ascunși prin intermediul conturilor bancare offshore. În alte cuvinte, mai mult decât venitul total al celor mai săraci 20% din lume reprezintă sume ce avansează inegalitatea globală și ce sunt, cel puțin în teorie, ascunse de instituțiile publice.

Pierderea acestor sume are un impact semnificativ asupra bugetelor publice ale fiecărui stat, compromițând, atât în mod direct, cât și în mod indirect, viețile cetățenilor. Mai mult decât atât, această problemă poate crește povara muncii, răspunsul oferit veniturilor pierdute fiind creșterea impozitelor în alte părți, ce afectează piața muncii și neglijează contractul social dintre cetățeni și guvern. Desigur, frauda fiscală este ilegală. Totuși, ideea principală a acestui argument se bazează pe fapte legale, ce demonstrează, de fapt, autoritatea limitată a guvernului cu privire la economia contemporaneității.

Deși evaziunea fiscală legală și frauda fiscală au, din numeroase puncte de vedere, același obiectiv, prima acțiune menționată nu încalcă legea. Un exemplu ce ilustrează această problemă sunt Insulele Caymen. Potrivit The Guardian, în acest teritoriu sunt de două ori mai multe companii decât oameni, iar acest lucru poate fi explicat prin implementarea politicii de “impozitare zero”. Așadar, acest teritoriu reprezintă modalitatea perfectă prin care companii internaționale se pot elibera, legal, de responsabilitățile lor față de țările lor de origine.

Situându-se la granița legalității, puterea statelor de a o limita este redusă, mai ales datorită dreputilor cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Documentele Panama, numite de Edward Snowden „cea mai mare scurgere de informații din istoria jurnalismului de investigație” ilustrează libertatea celor bogați și puternici de a domina și manipula economia.

Un alt motiv pentru care am putea să ne îndoim de capacitatea guvernelor de a influența economia globală reprezintă ascensiunea și popularitatea criptomonedei. Prima criptomonedă apărută în lume, Bitcoin, a fost creată în 2009. Cu toate că nu putem susține cu certitudine cine a creat-o (deși mulți consideră că  Satoshi Nakamoto este creatorul), obiectivul acestuia a reprezentat o monedă descentralizată și independentă de instituțiile financiare. Nebazându-se pe încrederea în stat, criptomoneda a reprezentat una dintre consecințele crizei economice mondiale, începută în luna decembrie 2007.

Deși nu vă putem indica dacă investiția în Bitcoin este favorabilă, nu putem contesta popularitatea acesteia. Valoarea unui Bitcoin a fost de $0 când a fost introdus pentru prima dată în 2009. În 2011, valoarea acestuia era de aproximativ $15, iar în prezent este de $58.000, creșterea fiind cu adevărat remarcabilă. Unul dintre principalii factori ce a contribuit, recent, la aceasta ascensiune a fost investiția de $1,5 miliarde realizată de Tesla și promovată de Elon Musk. Însă, valoarea criptomonedei se bazează la fel de mult pe încredere, un simplu comentariu din partea lui Bill Gates (“Ar fi bine că scăpăm de ea”) având capacitatea de a influența într-un mod semnificativ încrederea globală.

În orice caz, Bitcoin nu este singura criptomonedă ce se bucură de interesul oamenilor de afaceri. Bazându-se pe criptografie, anonimitate și minerit, popularitatea Bitcoin a influențat numeroase alte criptomonede, precum Ethereum, XRP și Stellar. Deși criptomoneda nu este acceptată în toate țările, fiind restricționată în țări precum Republica Populară Chineză și ilegală în Macedonia de Nord, liberalismul contemporaneității limitează puterea a numeroase guverne de a interveni. Criptomoneda poate însemna spălare de bani și activitate ilegală ce îngreunează punerea în aplicare a legii. Totuși, criptomoneda mai poate însemna și revoluționarea unei economii în prezent dominată de bancheri și întreținută de corupție, iar guvernele  nu au multe de spus în acest sens.

Desigur, numeroase bănci centrale, precum Banca Centrală a Suediei, și-au exprimat dorința de a oferi criptomonedei o șansă. Totuși, majoritatea oamenilor par a fi nemulțumiți, dorința lor de a investi în criptomonedă fiind în strânsă legătură cu dorința unui sistem în totalitate descentralizat.

Așadar, deși nu putem afirma cu certitudine cât de mult control vor mai avea guvernele asupra economiei globale în viitor, un lucru este cert; influența acestora devine neînsemnată. Îmbrățișarea liberalismului economic a însemnat inovație, progres social și transformarea contemporaneității. Este important să conștientizăm, totuși, că acest progres ilustrează o realitate pe cât de clară, pe atât inedită- un viitor în care economia prezentului nu se va mai putea regăsi și o societate dominată de legiile unor altor instituții.