Extinderea Uniunii Europene

Politică Europa, Politică simplificată

Extinderea Uniunii Europene reprezintă poate una dintre cele mai controversate enigme ale viitorului nostru european, fără îndoială imprevizibil. Reprezentând, după spusele lui John Bruton, cea mai reușită invenție din lume pentru promovarea păcii, dorința persistentă a unor state de a se alătura este lipsită de ambiguuitate. De-a lungul anilor, Uniunea Europeană a transformat, incontestabil, un continent împărțit istoric de ostiliăți și conflicte într-un model de coexistență prosperă. Cu toate acestea, identitatea sa a stimulat incertitudinea multor state, ce au simțit urmările izolării politice și economice. În acest sens, putem vorbi, în primul rând, despre Balcanii de Vest.

Exceptând Republica Croația, ce a aderat la Uniunea Europeană în anul 2013, toate statele din Bacanii de Vest au depus cerere de aderare la UE, fiind în prezent candidate sau potențial candidate, deși situația epidemiologică actuală a întrerupt negocieri suplimentare. Cele șase state (Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia de Nord, Kosovo, Muntenegru și Serbia) au interprins numeroase reforme interne pentru continuarea procesului de aderare. În acest sens, Republica Macedonia de Nord a pus capăt conflictului cu Grecia, iar Albania a depus un efort remarcabil pentru susținerea unui sistem judiciar independent. Cu toate acestea, Uniunea Europeană a realizat progrese limitate în ceea ce privește clarificarea statuturilor acestor state, amânând adesea luarea unor decizii finale. În consecință, multe dintre acestea sunt în căutarea altor parteneriate benefice economiilor naționale, amenințând securitatea continentală.

Pe de o parte, aderarea la Uniunea Europeană nu este tocmai un proces inteligibil, având în vedere dificultățile cu care deja ne confruntăm. De la extremism de dreapta, euroscepticism, instabilitate politică, până la crize economice, putem afirma cu certitudine că Uniunea Europeană are nevoie, ea însăși, de reforme considerabile. Cu toate acestea, mulți diplomați europeni, inclusiv președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au declarat că reformele realizate înaintea extinderii în Balcanii de Vest nu sunt necesare, păreriile fiind astfel împărțite.

Pe de altă parte, mulți susțin că statele din Balcanii de Vest nu au depus suficient efort pentru a asigura instituții stabile, ce vor garanta democrația, statul de drept și drepturile omului, și o economie de piață funcțională. Din păcate, de-a lungul anilor, libertatea presei din Balcanii de Vest a fost, indiscutabil, compromisă Mai mult decât atât, potrivit raportului Transperancy International, cele șase state nu au dezvoltat inițiative anti-corupție, situându-se pe ultimele locuri în ceea ce privește gradul de corupție în sectorul public. S-au înregistrat evoluții îngrijorătoare cu privire la respectarea și protecția minorităților, iar instabilitatea violentă din întreaga regiune prezintă riscuri de securitate.

O altă problemă este, desigur, conflictul dintre Serbia și Kosovo. Deși Uniunea Europeană a facilitat numeroase negocieri în vederea normalizării relațiilor dintre Belgrad și Pristina, recunoașterea independenței Republicii Kosovo nu pare să reprezinte o opțiune pentru   Aleksandar Vučić. În acest sens, ostilitățile dintre cele două state stimulează numeroase dificultăți nu doar la nivel european.

De asemenea, mulți alți factori ar trebui luați în considerare, precum conflcitul dintre Bulgaria și Macedonia de Nord. Deși Macedonia de Nord și-a schimbat oficial denumirea pentru a primi aprobarea Greciei (ambele state revendicau moștenirea culturală și istorică a lui Alexandru Macedon), acum statul se confruntă cu noi probleme provocate de Bulgaria, ce a declarat că va împiedica negocieri ulterioare. Motivele din spatele acestui conflict sunt lingvistice și, într-o oarecare măsură, istorice, Macedonia de Nord nevrând să recunoască rădăcinile bulgare ale limbii sale naționale.

Aceste probleme, la care se adaugă lipsa unui sistem juridic suficient de independent și dificultăți economice alarmante, au încurajat numeroase state, precum Franța, Danemarca și Olanda, să blocheze în anul 2019 deschiderea procesului de aderare la Uniunea Europeană a câtorva state din Balcanii de Vest. Cu toate acestea, decizia UE a inițiat noi probleme, de data aceasta cu adevărat nerezolvabile, statele refuzate recurgând la cea de a doua opțiune, Republica Populară Chineză și, implicit, Federația Rusă.

În acest sens, Serbia a fost una dintre primele state ce a fructificat fără întârziere relația sa cu China. Pentru Belgrad, China reprezintă o oprtunitate eminentă ce permite efectuarea unui număr mare de investiții determinante, iar pentru China, Serbia reprezintă un partener strategic ce facilitează legături în Europa. Prin urmare, Serbia s-a alăturat inițiativei controversate “Belt and Road” și a primit cu mult entuziasm propuneriile 5G Huawei. Desigur, nu putem judeca Serbia bazându-ne exclusiv pe cooperarea sa cu China. În cele din urmă, numeroase state ale Uniunii Europene au semnat, discret, aceleași acorduri. Cu toate acestea, relația Serbiei cu Rusia nu este bazată exclusiv pe interese economice, cele două state împărtâșind nu doar ideologii politice.

Pavând drumul spre alternative profitabile, deciziile Serbiei promovează în regiunea balcanică un declin în eforturile pentru aderarea la Uniunea Europeană, susținând, implicit, neschimbarea unor regimuri definite prin coruptibilitate. În acest sens, Serbia reprezintă exemplul ce poate fi urmat și problema ce poate stimula repercusiuni dificile. Atât timp cât statele din Balcanii de Vest nu vor putea negocia în continuare pentru aderarea la UE, alte opțiuni vor fi luate în calcul, precum Uniunea Economică Euroasiatică, ce și-a propus stoparea expansiunii influenței Uniunii Europene încă de la creație.

Așadar, extinderea Uniunii Europene reprezintă cu adevărat o provocare, din numeroase puncte de vedere. Totuși, într-o eră a globalizării, statele europene nu pot înflori decât unite, iar înainte de a deveni o superputere mondială, aceasta trebuie să devină o putere în Europa.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s