Magna Carta- Soarta ei și soarta noastră

Istorie

Text: Alexandra Dicu

Peste un timp, dupa doar cateva generatii, se va implini un mileniu de la redactarea ”Magna Carta” (Anglia,1215), unul dintre cele mai importante evenimente in istoria dreptuilor civile si ale omului. Daca acest eveniment va fi sarbatorit,comemorat sau ignorat nu este inca limpede.

Ar trebui sa ne preocupe acest fapt ,deoarece viitorul nu se arata foarte luminos, tinanad cont ca ”Marea Carta” este distrusa chiar sub ochii nostri putin cate putin.

Prima editie academica ”Magna Carta”a fost publicata de Willliam Blackstone. Editia Blackstone, intitulata ”Marea Carta si Carta Padurii”, include doua texte .Primul, carta libertatilor, este recunoscut ca fiind documentl fondator al libertatii locuitorilor lumii anglofone, sau, dupa expresia lui Winston Churchill,”carta oricarui om care se respecta in orice moment si in orice stat.”Semnificatia celei de-a doua carte ,”Carta Padurii”, cerea protectie pentru comune in fata puterilor staine .Se poate spune conform analizei detaliate efectuate de Peter Linebaugh in bogata sa istorie a ”Magnei Carta”si a traiectoriei ei ulterioare,ca aceasta ar fi mult mai relevanta astazi .Aceasta carta impunea limite privatizarii.

In secolul XVIII, carta a cazut victima economiei de consum ,precum si practicilor si moralitatii capitaliste.Intrucat comunele nu mai erau protejate pentru cultivare si folosite in consum ,drepturile lor au fost restranse la acele foarte putine lucruri care nu puteau fi privaitzate-o categorie care se afla si astazi in proces de diminuare continuu.Aparitia practicilor si a moralei capitaliste a adus cu sine transfomrari radicale in privinta felului in care sunt tratate si concepute bunurile comune.Principalul mod in care se petrec astazi aceste lucruri in forma argumentului cunoscut al lui Garrett Hardin,care spunea ca ”libertatea unei comune ne va aduce tuturor ruina”,celebra”tragedie a comunelor”:ceea ce este astazi stapanit in comun va fi distrus de avaritia individuala.

Previziunile triste care pot fi formulate pe baza tragediei comunelor nu au ramas necontestate. Doctrina conventionala capata forta daca adoptam doctrina ei ascunsa:ca oamenii sunt condusi de ceea ce muncitorii americani numeau ,in zorii Revolutiei Industriale,”Noul spirit al epocii,acela de a castiga bogatie pentru  a obtine orice ,mai putin propriul suflet.”

De-a lungul timpului ,pe masura ce societatile au devenit mai libere si recurgerea la violenta de stat tot mai limitata ,a aparut nevoia de a gasi metode mai noi si mai sofisticate pentru controlul opiniilor si al atitudinilor .

Astfel ,se observa ca distrugerea ”Cartei Padurii” si stergerea ei din memoria colectiva se leaga de eforturile continue de a limita efectele ”Cartei Libertatilor”. Lupta oamenilor pentru a obtine o societate mai libera si mai democratica a fost intampinata cu violenta,presiune si cu eforturi deosebite de controlare a opiniilor si a atitudinilor.Pe termen lung se poate spune ca aceste eforturi au avut succes,desi exista multe piedici si deseori se inregistreaza un regres.Desigur ,de-a lungul timpului ,articolele au fost cate putin modificate pe alocuri.Unul dintre cele mai faimoase articoe ale ”Cartei Libertatilor ” este articolul 39 care spune ca ”nici un om liber nu va fi pedepsit in vreun fel” si nici nu va fi judecat dupa dreapta judecata a egalilor lui si dupa legea pamantului”.Dupa ani de lupta,principiul a ajuns sa fie aplicat la scara mai mare.Constitutia americana stipuleza ca ”nici un om nu va fi privat de viata ,libertate sau proprietate fara un proces echitabil si o judecata publica si imediata”.Principiul de baza este ”prezumtia de nevinovatie”.

Fondatorii nu se asteptau ca termenul ”persoana ” sa se refere la toate persoanele;nativii americani nu erau persoane.Drepturile lor erau efectiv zero. Femeile cu greu puteau fi considerate persoane, se intelegea de la sine ca ele ar fi ”acoperite”de identitatea civila a sotilor,cam in acelasi fel in care identitatea copiilor depindea de parinti. Astfel, femeile erau privite ca fiind prorpieteta sotilor si a tatilor. Acest principiu a ramas valabil pana cu foarte putin timp in urma.Abia in 1975 ,un tribunal american a inlaturat interdictia ca femeile sa poata servi ca jurati.

Nici sclavii nu erau considerati a fi persoane. Potrivit Constitutiei,erau oameni intr-o proportie de trei cincimi.Pastrarea insitutiei sclaviei a fost o preocupare serioasa a parintilor fondatori,fiind unul dintre factorii care a condus la Revolutia Americana. Ar trebui amintit ca statele in cea mai mare masura sclavagiste, precum Virginia,s-au aflat intotdeauna printre cele mai influente dintre colonii. Amendamentele de dupa Razboiul Civil au extins notiunea de persoana la afro-americani ,punand capat sclaviei,cel putin teoretic. Dupa aprocimativ un deceniu de libertate relativa,ceva asemanator cu sclavia a fost introdus printr-un acord nord-sud,permitand efectiv o ”criminalizare”a vietii negrilor.Privind in istoria afro-americana,inca din momentul in care au pus piciorul ,ca slavi,in America ,se poate observa ca s-au bucurat de statutul de persoane putin timp.Astfel,suntem departe de indeplinirea promisiunilor din ”Magna Carta”.

Cel de-al paisprezecelea amendament adoptat dupa Razboiul Civil garanta fostilor sclavi caltatea de persoane,desi mai mult in teorie.Insa a  creat,in acelasi timp,o noua categorie de persoane cu drepturi:corporatiile.

In definitiv,scopul ”Cartei Padurii” fusese de a proteja sursa de trai a populatiei, a localnicilor, de imixtitudinile externe ,s-o  protejeze de regalitate ,in vremurile mai noi sa o protejeze de privatizarile facute in folosul corporatiilor hraparete si ale autoritatilor statului care coopereaza cu ele ,le ajura si care sunt rasplatite substantial. Politica globala actuala arata astazi ca un mare centru de affaceri in care se cauta mai degraba profitul decat metode de reparare a mediului, a comunitailor sau a natiunilor grav deteriorate.Intre timp, puterea se concentreaza in directii diferite,sub supravegherea celei mai puternice si mai bogate tari din lume. Republicanii din Congres desfiinteaza treptat masurile de protectie ale mediului luate de Richar Nicon.

La Copenhaga ,din 2009,Bolovia a organizat o Conferinta Mondiala privind Modificarile Climatice, la care au luat parte 35000 de participanti ,din 140 de tari .Au formulat un Acord Popular care cerea reducerea drastica a emisiilor si o Declaratie Universala a Drepturilor Mamei Terra. Realizarea  unui acord asupra drepturilor planetei este o solicitare-cheie a comunitatilor indigene de pe intreg Pamantul. Aceasta atitudine este ridicularizata de occidentali sofisticati, dar daca nu cumva incepem in mod miraculos sa capatam o parte din sensibilitatea indigenilor, cel mai probabil vom avea mai multe de pierdut decat ne imaginam.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s