Cum am putea salva lumea?

Întrebări ale politicii contemporane, Politică simplificată

Creșterea economică este prezentată ca fiind soluția ce poate rezolva toate problemele lumii, sau cel puțin o mare parte din ele

Ne bucurăm să vedem că economia țării noastre este din ce în ce mai mare și suntem convinși că o economie sănătoasă înseamnă că o ducem bine, că suntem fericiți…

Venituri mari ar trebui să însemne alegeri mai bune, oportunități considerabile și o viață mai fericită, nu-i așa?

Dar creșterea infinită pe o planetă finită nu este posibilă. Singura întrebare este: când ne vom opri?

Trebuie să recunoaștem că beneficiile sistemului capitalist, încurajat de lideri precum Thatcher și Reagan, s-au transpus în viețile noastre de zi cu zi, dar, din păcate, nu toți am beneficiat.

Ceea ce mulți nu înțeleg este faptul că un PIB ridicat nu înseamnă neapărat o creștere a bunăstării umane, mai ales că nu este echitabil.

Una dintre cele mai mari probleme ale lumii este faptul că prea mulți au prea puțin și prea puțini au mult prea mult. Într-o lume în care 1/5 din populație câștigă doar 2% din veniturile globale, iar această inegalitate nu face decât să se agraveze, ceva trebuie schimbat.

Desigur, chiar și cele mai puțin dezvoltate țări au început să evolueze, treptat, bazându-și economia pe industria vulnerabilă, dar aici intervine o altă problemă.

Chiar dacă oamenii aspiră să atingă, într-o bună zi, standardele de viață de care se bucură cele mai dezvoltate țări, 7,2 miliarde de oameni nu pot fi captivi într-un ciclu nesfârșit de consumerism.

Dacă 9 miliarde de oameni, număr la care vom ajunge, în zece ani, și-ar dori să trăiască precum trăiesc, de exemplu, oamenii din Danemarca, am avea nevoie de o economie de cincisprezece ori mai mare și de o a doua planetă.

În ultimii douăzeci și cinci de ani, economia globală s-a dublat, dar costul acestei creșteri, necunoscut de foarte mulți, a fost catastrofal: 60% din ecosistemele lumii s-au prăbușit.

Capitalismul necesită o creștere economică nelimitată, dar aceasta este pur și simplu incompatibilă cu trebuința schimbărilor sustenabile. Actualul sistem economic nu urmărește altceva decât o creștere continuă, o creștere ce a contribuit, de-a lungul anilor, la exploatare, polarizare politică și dezumanizare.

Emisiile globale de dioxid de carbon (CO2) au crescut cu 40% din anul 1990, iar efectele schimbărilor climatice nu mai sunt discutabile. Am ajuns în punctul în care dacă nu reușim să creăm o societate post-capitalistă, lumea se va prăbuși până în anul 2050.

Limitarea acestei creșteri economice reprezintă un subiect controversat, dar acest declin trebuie să se întâmple. Singura noastră întrebare este dacă va fi prin organizare sau prin dezastru.

Energie regenerabilă, un pas înainte, dar nu suficient de mare

Mulți refuză să ia în considerare că sistemul economic capitalist reprezintă o problemă, de aceea, răspunsul lor la încălzirea globală este, de multe ori, “energia verde”.

Unii spun că economia poate crește, în continuare, atâta timp cât investim într-o restructurare și retehnologizare ce ar beneficia energia regenerabilă.

Energia regenerabilă a devenit foarte populară în ultimii ani. Tehnologia verde a devenit foarte eficientă în rândul oamenilor de afaceri; reprezintă un lucru pe care îl putem achiziționa, ca și consumatori, sau vinde, ca antreprenori.

Energie regenerabilă?

O continuă creștere a economiei ar însemna o creștere a cantității de energie necesară, dar energia regenerabilă este mai puțin eficientă decât combustibilii fosili; aceasta nu poate satisface actualele nevoi.

Alternativa verde trebuie încurajată, desigur, deoarece reprezintă un pas înainte, dar faptul că politicienii spun că aceasta nu ne afectează viața, economia sau politica, ar trebui să ne dea de gândit…

Oare este posibilă o rezolvare atât de simplă a tuturor acestor probleme?

O schimbare autentică nu se poate produce prin idei, precum „Pactul Ecologic European”, ce promovează extinderea economiei europene; schimbarea se va putea produce  doar în momentul în care adoptăm o viziune diferită față de ce înseamnă, cu adevărat, o viață mai bună.

Este momentul să abordăm descreșterea

Recunoaștem, cuvântul poate fi înșelător. Oamenii consideră, de multe ori, că “descreșterea” este anti-progres și că ne dorim să ne întoarcem în timpul anterior Revoluției Industriale, poate chiar și în epoca de piatră, dar noi ne dorim doar să producem și să consumăm mai puțin.

Cercetările demonstrează că, pentru a opri creșterea temperaturii globale cu 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, țările dezvoltate trebuie să-și decarbonizeze economiile cu 10% în fiecare an. Acest lucru va fi posibil doar în momentul în care renunțăm la ocolirea și protejarea economiei.

Teoria “degrowth” susține faptul că economia nu mai trebuie să crească, omul putând fi fericit, iar planeta curată, cu actuala dimensiune.

Tranziția va impune descreșterea economiilor celor mai dezvoltate țări, în așa fel încât, treptat, țările sub-dezvoltate, și cele în curs de dezvoltare, să aibă oportunitatea să evolueze. Deoarece țările dezvoltate sunt, în mare parte, responsabile pentru cantitatea gazelor cu efect de seră din atmosferă, este responsabilitatea lor de a face, mai întâi, o schimbare; țările sub-dezvoltate, de asemenea, nu pot să adopte această strategie în momentul de față.

Strategia degrowth oferă șansa țărilor în curs de dezvoltare să-și ridice standardul de viață prin crearea unei infrastructuri pe care țările dezvoltate o au deja, cum ar fi drumuri, școli, spitale, rețele de apă portabilă etc.

Țările dezvoltate ar face eforturi pentru a utiliza doar energia necesară. Reducând orele de muncă și încurajând o economie internă, am încuraja mobilizarea și conștientizarea cetățenilor. Am produce mai puține materiale și obiecte, detașându-ne de materialism.

Cercetările științifice demonstrează că creșterea PIB-ului nu este necesară pentru bunăstarea omului. De exemplu, există o conexiune între speranța de viață ridicată și emisiile reduse de dioxid de carbon, dar nu și între fericire și venituri mari.

Banii aduc fericirea?

Știm deja că banii nu aduc fericirea, dar ceea ce nu înțelegem este faptul că oamenii au ajuns să fie înstrăinați de ceea ce produc, sunt nesatisfăcuți cu propria existență, iar actualul sistem economic nu poate aduce fericire.

Omul consumă din abundență, inconștient; refuză să înțeleagă că, indiferent de locul în care ne aflăm, sau de banii pe care îi avem, cu toții ne confruntăm cu aceeași problemă…

Dacă sistemul economic dominant va rămâne capitalismul până în anul 2050, oamenii de știință ne avertizează că ecosistemele planetare vor fi, în cel mai bun caz, în pragul prăbușirii.

Așadar, strategia “degrowth” reprezintă singura soluție ce ar putea evita destabilizarea climei și declanșarea unei reacții în lanț ireversibile pe care omenirea nu o va putea controla.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s